"Imaginea «Rromului nomad» este una fanstasmagorică"

Samuel Delépine este conferenţiar universitar la Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii de la Angers, Franţa, specialist în geografia umană şi socială, unde îşi continuă cercertările despre Rromii din Europa şi mai cu seamă despre segregarea socio-spaţială de care suferă aceste populaţii. 

Nomad sau sedentar, care este modul de viaţă al Rromilor din România?

Imaginea «Rromului nomad» este una fantasmagorică pe care o avem aici în Franţa. Se face confuzia între migranţi, «Gens du voyage» (NT : denumire administrativă pentru a desemna comunităţile de Manuşi, Gitani, etc. care trăiesc în caravane în Franţa) şi Rromi. Într-adevăr, Rromii au fost nomazi. Însă în România, între sfîrşitul secolului al XIV-lea şi jumătatea secolului al XIX-lea, Rromii au fost sclavi. Familiile de Ţigani trăiau în cartiere special amenajate pentru ei. Apoi, sub regimul comunist al lui Ceauşescu, Rromii au fost din nou supuşi unei sedentarizări forţate. În prezent, ei sînt în mare parte sedentari. 

Unde trăiesc Rromii din România?

Sedentarizarea forţată  a lăsat urme adînci. Comunităţile rrome au continuat să locuiască în aceleaşi cartiere unde locuiau şi strămoşii lor. Aceste cartiere ţigăneşti poartă numele de «mahala». Izolate la periferie, aceste cartiere, indiferent că sînt rurale sau urbane, au păstrat un aspect rural. Nivelul de trai este relativ scăzut. La oraş, unii Rromi trăiesc în cartiere de blocuri postcomuniste. Cel mai cunoscut exemplu este cartierul Ferentari din Bucureşti.  Din anii ’90 încoace, aceste cartiere suferă de un proces de ghetoïzare în plină creştere. Este vorba de apartamente în blocuriIe construite înainte de revoluţie, pe care familiile rrome le-au recuperat şi în care au început să locuiască după căderea regimului comunist.  

Un alt caz de care se vorbeşte mai puţin: Rromii asimilaţi. Unii Rromi şi-au părăsit comunitatea şi s-au intergat total în spaţiul urban. Vorbim în general de clasele cele mai evoluate din punct de vedere social. Şi în final, categoria cea mai senzaţională: cei care locuiesc în celebrele palate ţigăneşti. Rromii cei mai bogaţi îşi arată averea construind case mari şi pompoase, semn exterior al succesului.  

Excluderea şi marginalizarea sînt caracteristice pentru felul în care trăiesc Rromii?

Este evident că da, întrucît stigmatizarea îşi pune amprenta în construcţia unei identităţi colective. Marginalizarea unui cartier conduce la comunitarism care, la rîndul lui, accentuează marginalizarea. E un cerc vicios care duce la crearea unei identităţi locale proprii. Însă nu aş spune că este o caracteristică specifică felul de trai al Rromilor. Acest proces de segregare geografică se întîlneşte la multe alte populaţii discriminate. Aş zice mai degrabă că această discriminare ţine de un aspect social: înainte de toate este vorba de cartiere sărace.