«Nu muncesc pentru Rromi, ci pentru România»

Nicoleta Biţu este o femeie foarte importantă în lupta activistă a Rromilor. A înfiinţat Romani CRISS, o asociaţie pentru apărarea drepturilor Rromilor din România. Din 2012, activează în sînul unei alte asociaţii, Romano Butiq, ce-şi propune să promoveze cultura Rromă.

Cum aţi ajuns activistă pentru drepturile Rromilor?

Părinţii mei mi-a transmis un lucru esenţial : mîndria de a fi Rrom. Amîndoi proveneau din familii foarte sărace, dar au fost toată viata mîndrii de originea lor. Ïn ciuda mîndriei noastre, cînd eşti Rrom, trebuie să faci faţă rasismului de zi cu zi. Ni se spune « Ţigani » (termen pejorativ în România) şi trebuie să le arătăm tot timpul celorlalti că sîntem capabili… Trebuie să fii cel mai bun printre gagei (termen rromano ce-i desemnează pe toţi cei care nu fac parte din comunităţile de Rromi). Chiar şi integrat, Rrom-ul rămîne « ăla tuciuriu ». Aşa am ajuns să lucrez cu Rromii. Şi-o fac de aproape douăzeci şi cinci de ani! 

De ce aţi ales să vă bateţi pentru prezervarea culturii rromani ? Este în pericol? 

Comunismul a contribuit la formarea unei elite a Rromilor. Am fost cu toţii obligaţi să mergem la şcoală, fără nicio distincţie. Aşa a şi ajuns tatăl meu ofiţer de poliţie. Dar, pe de altă parte, comunismul a distrus meşteşugurile tradiţionale. Rromii a ajuns muncitori. Transmiterea meşteşugului din tată în fiu, de generaţii întregi, a încetat. Şi urmele culturii noastre s-au pierdut.  

Cum se poate reconstrui această identitate «pierdută»?

Mişcarea rromani din România pune accentul în special pe aspectele legate de drept şi nu neapărat pe cele legate de cultură şi de diversitate. Am creat prin urmare primul centru de documentare despre Rromii din Europa şi am deschis un muzeu la Bucureşti. Dupăcare, cu Romano ButiQ, i-am ajutat pe meşteşugari să se reunească în cooperative pentru a-şi vinde produsele şi a crea astfel un sistem economic viabil. Rromii au muncit dintotdeauna şi sînt foarte mîndri de meşteşugurile lor. Există dintotdeauna imaginea asta a Rromului care nu vrea să muncească şi totuşi munca face parte integrantă din identitatea şi din istoria noastră. Rromii din România se împart în aproximativ douăzeci de comunităţi, în funcţie de meşteşugul fiecăreia. Cei mai cunoscuţi sînt Lăutarii, dar şi Căldaraşii, Gaborii, Tinichigii, Argintarii, Rudarii, Lingurarii, Ursarii, Fierarii, Împletitorii.

Este importantă refacerea legăturilor cu propria noastră istorie, şi nu doar pentru Rromi, dar şi pentru întreaga societate românească. Nu muncesc pentru Rromi, mă bat pentru România. ​