Feminism
în lucru
Din 2012, asociaţa E-Romnja sprijină femeile rrome din comunităţile excluse.
Întîlnire cu preşedinta acestei asociaţii feministe, Carmen Gheorghe.
Carmen pozează cu pancarta creată pentru Ziua Femeii : «Vrei să facem un selfie împreună?»
Sigla asociaţiei E-Romnja, desenată de copii, reprezentînd roata Rromilor înscrisă în semnul femininului
De la indiferenţă la discriminare
Problemele femeilor rrome sînt înainte de toate legate de infrastructură. Autorităţile locale sînt «adesea prea puţin reactive» cînd este vorba de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă pentru comunităţile de Rromi. Femeile, care adesea stau acasă să se ocupe de copii, sînt primele victime ale acestei indiferenţe.
Asociaţia le permite să se reunească la intervale regulate pentru a discuta, a vedea împreună de ce este nevoie şi pentru a influenţa deciziile locale. Pentru construirea celor unsprezece străzi de la Mizil, ele au scris o petiţie. Au strîns 500 de semnături, suficient pentru a putea supune atenţiei municipalităţii un proiect şi pentru a-l pune în execuţie.
Obiectivul este aşadar la fel de important ca şi felul în care se procedează. Ideea este că femeile îşi asumă răspunderea în luarea acestor decizii. Nici nu se pune problema ca asociaţia E-Romnja să decidă în locul lor. «Este un schimb reciproc. Ele trebuie să găsească soluţii la problemele care apar. Totul se face cu paşi mărunţi, e nevoie de timp.» Şi nu este uşor, pentru că iniţiativele acestea nu sînt văzute cu ochi buni de către soţi. «Bărbaţii sînt mai degrabă reticenţi, cred că noi ştim mai bine decît ei.»
Pentru menţinerea contactului şi pentru motivarea participantelor, asociaţia E-Romnja a numit nouă mediatoare din rîndurile femeilor rrome. Acestea sînt invitate să se reunească deopotrivă în localurile asociaţiei la Bucureşti.
E-Romnja veghează pentru ca femeile rrome să fie informate în ceea ce priveşte drepturile lor. În 2013, guvernul român le-a oferit tuturor femeilor Rrome un depistaj împotriva cancerului la colul uterin. Puţine dintre ele ştiau de el. Medicul de la Mizil a refuzat să facă testul pe motiv că "ţiganii au acces la tot soiul de servicii gratuite". După care a profitat să le ceară cîte 1000 de euro. «A trebuit să ne batem împotriva lui timp de două luni pentru a obţine cîştig de cauză.»
A ieşi din sfera feminismului academic
Realitatea din teren este aşadar diferită de ceea ce credea Carmen Gheorghe. Absolventă a Universităţii Bucureşti unde a pregătit o teză despre teoria genurilor, se gîndea că va aborda problematica femeilor «dintr-un punct de vedere filozofic».
Însă cînd a ajuns în mediul asociativ, a trebuit să accepte faptul că alta era realitatea femeilor rrome. «Am învăţat multe de la ele. Să ştiţi că sînt foarte pragmatice. La şedinţele pe care le organizăm, sînt foarte directe, pentru că nu au vreme de pierdut. Ne zic de la bun început: "Nu pot să stau mai mult de o oră pentru că trebuie să fac de mîncare înainte să vină bărbatul acasă". » Din 2008 Carmen lucrează în mediul asociativ departe de sfera unui feminism «academic, elitist şi mult prea politizat».
La cei 35 de ani ai săi, Carmen Gheorghe nu are nimic în comun cu femeile pe care le sprijină. Este de etnie rromă prin naştere, însă nu vorbeşte rromani şi, un detaliu important pentru comunitate, şi-a tăiat surt pletele negre şi le-a vopsit roşcat. Îmbrăcată într-un jean slim deşirat la genunchi şi cu bijuterii fantezie în jurul gîtului, este portretul unei Rromni citadine dintr-o familie de clasă mijlocie, cum sînt multe altele. «Am copilărit pe vremea comuniştilor şi părinţii mei îmi atrăgeau atenţia: "să nu spui în ruptul capului că eşti de etnie rromă, doar în gînd."»
Faţă de femeile pe care le ajută în meseria sa, ea nu a suferit niciodată de discriminare. A creat însă această asociaţie în ideea de «a construi o punte între femeile românce şi femeile rrome. Ca femeie rromă, îmi doresc mult să-ncep construcţia acestei punţi».
Mişcarea rromă: ansamblu de asociaţii şi de mişcări politice care combat orice formă de discriminare împotriva Rromilor sau care îşi propun să pună în valoare cultura acestora.
Ţigan: termen pejorativ, sinonim de «sclav» în româneşte.
